Cofeina din sânge poate afecta grăsimea corporală și riscul de diabet, arată un studiu

Nivelurile de cofeină din sânge ar putea afecta cantitatea de grăsime corporală, un factor care, la rândul său, ar putea determina riscul de a dezvolta diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.

Acestea sunt concluziile unui studiu care a utilizat markeri genetici pentru a stabili o legătură mai definitivă între nivelurile de cafeină, IMC și riscul de diabet de tip 2.

• Un nou studiu sugerează că aparatele auditive pot întârzia boala Parkinson
• Echilibrul poate prezice îmbătrânirea mai bine decât forța sau mersul

Echipa de cercetare, de la Institutul Karolinska din Suedia, Universitatea din Bristol din Regatul Unit și Imperial College London din Regatul Unit, a declarat că băuturile cofeinizate fără calorii ar putea fi explorate ca un mijloc potențial de a ajuta la reducerea nivelului de grăsime corporală.

„Concentrațiile plasmatice mai mari de cafeină prezise genetic au fost asociate cu un IMC mai scăzut și cu o masă de grăsime corporală totală”, au scris cercetătorii în lucrarea lor.

Studiul a implicat date de la puțin sub 10 000 de persoane colectate din bazele de date genetice existente, concentrându-se pe variațiile unor gene specifice cunoscute ca fiind asociate cu viteza la care cofeina este descompusă.

Un factor care determină riscul de a dezvolta diabet de tip 2 și boli cardiovasculare

În general, persoanele cu variații care afectează genele – și anume CYP1A2 și o genă care o reglează, numită AHR – tind să descompună cofeina mai lent, permițându-i acesteia să rămână în sânge mai mult timp. Cu toate acestea, ei tind, de asemenea, să consume mai puțină cofeină în general, scrie ScienceAlert.

O abordare numită randomizare mendeliană a fost utilizată pentru a determina relațiile cauzale probabile dintre prezența variațiilor, boli precum diabetul, masa corporală și factorii stilului de viață.

Deși a existat o legătură semnificativă între nivelurile de cafeină, IMC și riscul de diabet de tip 2, nu a apărut nicio relație între cantitatea de cafeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.

Studiile anterioare au asociat o creștere moderată și relativă a consumului de cofeină cu o mai bună sănătate a inimii și un IMC mai scăzut, iar noua cercetare adaugă mai multe detalii la ceea ce știm deja despre efectele pe care cafeaua le are asupra organismului.

O legătură semnificativă

De asemenea, este important să rețineți că efectele cofeinei asupra organismului nu sunt toate pozitive, ceea ce înseamnă că trebuie să aveți grijă atunci când evaluați beneficiile consumului de cofeină – dar acest ultim studiu reprezintă un pas important în evaluarea cantității ideale de cofeină.

Echipa consideră că asocierea prezentată aici s-ar putea datora modului în care cofeina crește termogeneza (producția de căldură) și oxidarea grăsimilor (transformarea grăsimilor în energie) în organism, ambele jucând un rol important în metabolismul general.

Cu toate acestea, vor fi necesare mai multe cercetări pentru a confirma cauza și efectul. Deși acest studiu a implicat un eșantion mare, randomizarea mendeliană nu este infailibilă și este încă posibil ca alți factori să fie în joc, care nu au fost luați în considerare în acest studiu.

Cercetarea a fost publicată în BMJ Medicine.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cofeina poate ajuta inima, arată un studiu

Cum interacționează proteinele din lapte cu cofeina din espresso

Beneficii neștiute: ce se întâmplă atunci când renunți la cofeină?

Medicamentul care te ține treaz toată ziua. Nu este cofeina!